magyar magyar    română română

Prezentarea revistei

Prezentarea activității revistei ”Mûvelődés”

 

Analiza socioculturală a mediului în care își desfășoară activitatea instituția și propuneri privind evoluția acesteia în sistemul instituțional existent

a.1. Colaborări cu instituții și organizații care se adresează aceleiași comunități

Clujul fiind unul dintre principalele centre culturale ale țării, cu un număr mare de in­sti­tuții culturale care asigură o ofertă culturală variată și consistentă, revista trebuie să cola­bo­re­ze cât mai strâns și eficace cu ele. Printre instituțiile publice de cultură se nu­mără: Teatrul Na­țional „Lucian Blaga”, Opera Română de Stat, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Maghiară, Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuși ”Puck”, Biblioteca Județeană ”Octavian Goga”, Biblioteca Academiei, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Muzeul Național de Artă, revistele Tribuna, Steaua, Korunk, Helikon precum și  alte muzee, reviste de cultură, biblio­teci publice și centrele culturale străine.

Există de asemenea o mulțime de inițiative culturale independente, asociații și fun­da­ții cul­tu­rale cu care dorim să colaborăm și în viitor, ca: Teatrul Imposibil, Casa  Tranzit, Idea, AltArt, Galeria ”Gy. Szabó Béla”, Asociația Muzeului Ardelean, Asociația Culturală Maghia­ră din Transilvania, Asociația ”Kolozsvár Társaság”, Asociația de Ocrotirea Monu­men­telor ”Kelemen Lajos”, Uniunea Corurilor Maghiare din România, Fundația Transylvania Trust, Ground Floor Group, Desire, Asociația D Media, Asociația Amaryllis, Uniunea Zia­riș­tilor Ma­ghiari din România, Breasla Cărții Maghiare din România, Editura Kriterion, Breasla Ar­tiș­tilor Plastici ”Barabás Miklós”, filialele clujene ale uniunile de creație (artiști plastici, com­pozitori, scriitori,  etc.

În perioada următoare redacția revistei ”Mûvelődés” va intensifica relațiile sale de colaborare cu aceste instituții de cultură, totodată va depune eforturi pentru identificarea altor parteneri posibili în rândul revistelor și instituțiilor de profil.

 

a.2. Participarea Redacției ”Mûvelődés” la programele europene

Cel mai reușit program european a fost ”Cultura și literatura fără hotare”, în care s-a organizat schimburi de experiență în anii precedenți atât în țară (Cluj, Bonțida), cât și la Budapesta, Presov și Cracovia. Din Cluj a participat și revista Tribuna, din Budapesta revista Magyar Napló, cu care am reușit să finalizăm o colaborare prin traducerea reciprocă a unor poezii și nuvele, care au apărut în cele trei reviste, program de prezentare la Radio Cluj și la Radio ”Lánchíd” la Budapesta. Se lucrează la o antologie bilingvă româno-maghiară, program la care au aderat și poeți și scriitori ai revistei Helikon din Cluj.

Tot pe tărâm literar am participat, în repetate rânduri, la Tabăra internațională a scrii­to­rilor din Tokaj (în anul trecut fiind la cea de a 23-a ediție), unde am reușit să lărgim relațiile bi- și multilaterale cu scriitori din Serbia, Croația, Austria, Slovacia, Ucraina, Polonia și chiar și din Japonia. Ca urmare de-a lungul anilor am scos numere speciale dedicate culturii, lite­ra­turii și a relațiilor specifice cu Polonia (de două ori), Italia, Germania, Japonia. Aceste numere au avut un succes meritat la prezentările din Varșovia (1996), Cracovia (2000), Roma (1996), Frank­furt (1999). În Japonia deocamdată n-am reușit să ajungem, dar am organizat o tabără la Rimetea cu participarea reprezentanților culturii și economiei nipone.

Dat fiind că județul Cluj este înfrățit printre altele și cu județul Baranya, respectiv Clu­jul cu orașul Pecs din Ungaria, la invitația lor anual participăm la diferite programe (pre­zen­tare de carte, expoziții, la Zilele culturii tradiționale din bazinul Carpatin, etc.

 

a.3. Cunoașterea activității redacției în comunitatea beneficiar

Redacția ”Mûvelődés” a fost, este și trebuie să fie și în continuare un fel de centru al ci­titorilor din diferite straturi sociale interesați de limba, literatura, cultura maghiară care trăiesc sau vin în vizită la Cluj. Având în vedere că redacția este plasată în plin centru istoric al orașului, de multe ori este solicitată să organizăm vizite în oraș sau la cimitirul Hajongard, prezentând turiștilor interesați. La începutul anului universitar anunțăm la facul­tăți programul acestor vizite pentru studenții boboci, recrutând astfel și colaboratori tineri de diferite specia­lități pentru revistă.

 

a.4. Acțiuni întreprinse pentru îmbunătățirea promovării, activități PR, strategii media

            În ultima perioadă am reușit să atragem atenția asupra materialelor publicate în revistă prin promovările reciproce cu ziarul local (Szabadság) și central (Krónika), respectiv la stu­di­ou­rile de Radio Cluj și Radioul Paprika, Studioul de televiziune al Minorităților din Cluj. mai ales după ce Asociația Ziariștilor Maghiari din România la jubileul de 60 de ani de la prima apariție a revistei a acordat revistei Diplomă de merit pentru conștientizarea valorilor culturale.

            Prin organizarea diferitelor acțiuni la Cluj (expoziții, prezentări de cărți, întâlniri cu cititori mai ales la diferite facultăți și la ultimele clase de liceu, la olimpiadele studențești) per­manent ținem legătura cu tineri în primul rând în orașul nostru, dar și în orașele din județ (Huedin, Turda, Gherla) sau din Aiud, Odorheiu Secuiesc, Șimleul Silvaniei, Zalău ș.a.m.d. Din lucrările elevilor și ale studenților publicăm deseori, integral sau parțial, cele de un interes mai larg. Încurajăm și cu premii pe tinerii talentați, posibilii colaboratori sau cititori ai revistei. 

 

a.5. Reflectarea revistei în presa de specialitate

Activitatea redacției, respectiv diferite acțiuni (întâlniri cu cititori, prezentări de carte, expoziții, etc.) organizate sau inițiate de redacție sunt reflectate la diferitele reviste de cultură (Korunk, Helikon din Cluj, respectiv la Magyar Naplo, organ al Uniunii Scriitorilor Maghiari din Budapesta), sau rubrici la emisiunile de radio și televiziune atât din Cluj, cât și din Bucu­rești. La ziarul Kronika un articol de o pagină întreagă a fost dedicată istoriei, respectiv diferi­telor activități inițiate de redacție.

 

a.6. Profilul cititorului actual

Dacă analizăm datele obținute credem că cititorii revistei sunt de diferite vârste. Din scrisorile trimise la redacție, din convorbirii cu cititorii din orașe dar și în comune cu diferite ocazii, reiese că cel mai mulți sunt intelectuali, întreprinzători cu studii medii sau superioare, învățători, profesori de la școlile generale, animatorii unor comunității rurale, cei interesați de istorie locală, cultura tradițională, de diferite inițiative locale care urmează ieșirea din impas a micilor comunități. Căutăm să ajutăm munca lor cu publicarea materialelor pentru artiștii amatori (teatru, coruri, artă plastică), respectiv încercăm să asigurăm o comunicare cât mai eficientă între aceste grupuri prin reportajele, articole mai lungi sau mai scurte. Se solicită prezența redactorilor la diferite evenimente culturale.

Este apreciată și interesul nostru față de tinerii, care își caută locul lor în societate, provin din familii cu o tradiție culturală vastă, și care pe lângă conștientizarea valorilor cul­tu­ra­le ale comunității lor, doresc să întrețină relații cât mai strânse cu semenii lor.

Credem că în viitor ar fi indicat să ne ocupăm mai accentuat cu problemele mediului în­conjurător, inițiative locale privind conștientizarea pericolului distrugerii mediul încon­ju­rător, formarea mentalității de responsabilitate față viitorul omenirii în general.

Cu concursul specialiștilor vom încerca să creionăm o alternativă de gândire eco­lo­gico-civică cititorilor revistei.

 

a.7. Beneficiarul țintă al activității noastre, a redacției trebuie să fie cititorul

 Pe termen scurt să găsim pe cei interesați de o anumită problematică, prin metode cristalizate în ultimii ani să asigurăm o posibilitate de a alege și altceva din cultură, decât cele oferite de ziare și reviste care doresc să mărească profitul proprietarilor cu orice preț, prin orice mijloace.

Pe termen lung ar fi bine ca prin tehnica nouă, calculatoare, websituri, sau chiar și web2 să ajungem și la mai mulți tineri de azi, creând pofta lor de citit și a presei clasice, să descopere cultura tradițională, valorile durabile din creația antemergătorilor.

 

a.8. Descrierea modului de dobândire a cunoașterii categoriilor de cititori

Este recomandat ca nu numai prin mijloacele empirice să adunăm infor­ma­țiile noastre despre posibilul beneficiar al activității colectivului redacției, dar cu ajutorul specialiștilor, de preferință tineri, să cercetăm folosind metodele sociologice moderne căile de ieșire din im­pasul existent privind sponsorizarea culturii, cu noile proiecte manageriale și a altor surse de informare.

 

a.9. Utilizarea spațiilor redacției

La acest capitol situația redacției este greu de calificat. Nu cunoaștem în țara noastră o instituție de cultură, care s-ar confrunt cu greutăți asemănătoare.

În anul 1991, când redacția a fost mutată din București, am găsit un spațiu de cca 64 mp pe Piața Unirii 11 în care au desfășurat cei 9 angajați activitatea în bune condițiuni. În ciuda faptului că și în prezent avem un contract valabil cu proprietarul din cartea funciară a imobilului, datorită activității mafiei de locuințe suntem nevoiți să lucrăm într-o singură încăpere de cca 16 mp. După repetate demersuri la Primăria Clujului, ni s-a repartizat în 2005 un spațiu de 40 de mp pe str. Universității, însă într-un imobil care necesită reparații capitale, și pentru care nu s-a găsit fonduri nici până astăzi. Ca urmare deși plătim chirie Primăriei pentru spațiul repartizat, nu putem folosi nici la ora actuală.

 

a.10. Posibilități pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru ale redacției

Sunt două posibilități: ori proprietarul din cartea funciară în urma proceselor de res­ti­tuire să între în drepturi depline de proprietar, și ca urmare să dea curs contractului nostru inițial. Evident, și în aceste condiții sunt necesare reparații, mai ales la scările de acces, fiind foarte vechi, din lemn și în parte putrezite. Cu o extindere la mansarda nefolosită s-ar putea rezolva și problema unui spațiu dedicat depozitării cărților și a revistelor în curs de valo­ri­ficare. Eventual chiar deschiderea unei mici librării-depozit, ce ar permite și valorificarea a cărților, revistelor, cd-urilor scoase de alte edituri de profil.

O altă posibilitate ar fi: prin reparațiile necesare al spațiului din str. Universității, să putem folosi și acei 40 de mp. Am propus Primăriei să cedeze redacției dreptul de folosință pentru 30 de ani, și atunci cu ajutorul unor beneficiari să reabilităm întregul imobil. Deocamd­ată n-am primit răspuns, doar că nu sunt fonduri disponibile pentru reparații.

 

B. Activitatea profesională a redacției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia:

b.1. Analizând activitatea redacției reiese, că sunt multe de îmbună­tă­țit, pe de o parte reluând o serie de activități ce am fost nevoiți să suspendăm din lipsă de fonduri, pe de altă parte dând curs solicitărilor venite din diferite colțuri ale țării. În primul rând ar trebui să ieșim mai des din județ. Evident vom păstra ponderea programelor desfășurate la Cluj, și intensificând prezența noastră în orașele și comunele județului (în primul rând la Huedin și Gherla, unde în ultimi ani am ajuns mai rar). Va trebui să ajungem cu întâlnirile cu cititori, prezentări de cărți, expoziții nu numai în județele limitrofe, dar și în alte județe din Tran­sil­va­nia și la București, de unde din cauza lipsei de fonduri am lipsit în ultimii ani. Să reamintim, că între anii 1993–2004 am prezentat valorile vieții artistice clujene în peste 200 de expoziții. Cel mai mare succes a avut colecția linogravuri maistrului Gy. Szabo Bela în cinstea cen­te­na­ru­lui nașterii artistului am organizat peste 20 de prezentări la Zalău, Șimleul Silvaniei, Cehul Silvaniei, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Tg. Mureș, Târnăveni, Odorheiul Secuiesc, M. Ciuc, Sf. Gheorghe, Tg. Se­cuiesc, Brașov, București, etc. Atunci am reușit să obținem fonduri internaționale pentru organizarea acestui turneu de succes deosebit.

Ni se semnalează în repetate rânduri lipsa suplimentului semestrial al revistei, Köny­ves­ház, singurul for al bibliotecarilor de limba maghiară din România, prin care am asigurat prin colaboratori o comunicare profesională, totodată și o cale spre cititorii din toată țară. Am fost nevoiți să sus­pen­dăm apariția suplimentului din anul 2006, din lipsa fondurilor. Ră­mâ­nând la viața culturală a locui­torilor din județ, în trecutul apropiat am putut îndruma acti­vi­ta­tea revistelor locali (”Kalotaszeg” din Huedin și ”Aranyosszék” din Turda), chiar să sprijinim material, însă din cauza lipsei de fonduri ”Kalotaszeg” apare numai de 3 ori pe ani, iar ”Ara­nyos­szek” și-a suspendat apariția așteptând îmbunătățirea posibilităților materiale. Ar fi de dorit, ca inițiativa de la începutul anilor 90 să reînvie, și cele două orașe de pe malul So­meșului (Gherla și Dej) să aibă din nou o revistă de cultură locală (”Szamosmente”).

Considerăm că am putea colabora cu specialiștii atașați de revistă, dacă autorii celor mai bune articole, reportaje, fotografii am putea premiza în fiecare an, pe lângă plata unui ono­rariu decent. Sau mai mult, dacă am putea anunța unele premii de creație pentru scriitori, specialiști care contribuie la organizarea vieții culturale locale sau un premiu special pentru colectivul de cea mai bună inițiativă din județul nostru.

 

b.2. Participări la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în țară, la nivel național sau internațional) depinde în primul rând de posibilitățile materiale. Co­lec­ti­vul redacției urmează cu succes programe anunțate de forurile competente din țară și din străi­nă­tate. La programele anunțate de AFCN în anul trecut am avut succes doar la editarea căr­ților, unde am reușit să obținem 22000 de lei. La capitolul organi­zării a diverselor programe, în 2009 am participat ca parteneri în mai multe localități, cu contribuții minime bănești, mai mult prin munca intelectuală și relațiile bune existente. Datorită sprijinului materială a Con­si­li­ului Județean Cluj, începând cu luna mai 2009 simțitor am mărit numărul deplasărilor nu numai în județul nostru și în țară (jud. Sălaj, Mureș, Covasna), dar am reușit să participăm și la programe culturale din Tarnow (Polonia), Kosice (Slovacia), Pécs, Budapesta (din Un­garia), etc.

 

b.3. Analizând misiunea actuală a redacției putem considera că cel mai însemnat mesaj purtat de revista noastră este: cultura scrisă în general, și cultura scrisă în limba ma­ghiară din Cluj în special, și în afară de beletristică are rolul ei bine conturat în căutarea, con­ști­entizarea și folosirea valorilor culturale, pe lângă cele moderne și cele tradiționale. Diver­si­fi­carea și multiculturalitatea existentă de secole în județul Cluj trebuie să funcționeze și în continuare, chiar și secole ce urmează.

Un pas important a fost încercarea de atrage a unor categorii de cititori până atunci neatinse – în cadrul unui program internațional – crearea sitului a revistei ”Mûvelődés” prima dată în anul 1998, iar din lipsă de fonduri continuată în 2003, reactualizată în anul 2005. Dacă se va clarifica situația redacției, respectiv vom obține un ajutor simțitor din partea Consiliului Județean Cluj, am prevăzut modernizarea sitului cu o prima pagină în limba română, sau chiar cu un cuprins și indice a versiunii românești.

 

b.4. Concluzii

Credem că mesajele redacției poate să ajungă la cititorii interesați, și prin asigurarea posibilității unei alternative, cu speranța că măcar o parte va alege varianta propusă de noi.

 

C. Analiza organizării redacției

c.1. Analiza reglementărilor interne ale redacției și ale actelor normative incidente poate fi urmărită cu succes numai după consolidarea situației actuale ale revistei ”Mûve­lő­dés”. La ora actuală; din motive impuse de criza economică mondială sunt suspendate anga­jă­rile noilor cadre. Din cauza scăderea bruscă a sprijinul material obținute prin proiecte de la Ministerul Culturii și a Cultelor care a culminat în lipsa totală de fonduri începând cu anul 2006, redacția a fost nevoită să continuă activitatea cu un personal foarte redus, cei trei angajați permanenți fiind trecuți la Asociația Culturală Clujeană ”Mûvelődés”, iar funcți­o­na­rea redacției practic a fost înghețată temporar în vederea speranței de a găsi noile posibilități de sprijin material. În finele anului 2007 s-a propus descentralizarea activității Ministerului, și în cadrul acestea s-a prevăzut preluarea-predarea redacției sub tutela Consiliului Județean Cluj. Din cauza greutăților birocratice – deși Consiliul ar fi fost dispus să preia în bugetul său începând cu 1 ianuarie 2008 –, predarea-preluarea a fost amânată până la 31 martie 2009, timp în care deja s-au introdus restricții economice. Ca urmare nu s-a putut angaja un redactor șef, iar la rândul lui nu a putut angaja personal spre buna desfășura a activității redacției. Cu bună­vo­in­ța Consiliului s-a găsit provizoriu un cadru pentru continuarea muncii redacționale: redacției revistei Tribuna s-a asigurat fonduri în plus, ca să poate sprijini pe baza unui contract civil apariția revistei ”Mûvelődés până la 30 iunie 2010.

Ca urmare nu se poate vorbi despre reglementarea clară, numai provizorie a situației revistei: Asociația Culturală Clujeană a angajat și în continuare personal absolut necesar continuării activității.

 

c.2. Propunerea privind modificarea reglementărilor interne este de a crea condiții optime funcționării redacției, asigurând minimul personal prevăzut pentru perioada rest­ricți­ilor economice în statul de funcții și cel de personal de 5 angajați din colectivul redacției și 3 din compartimentul economico-administrativ.

 

c.3. În acest fel s-ar putea crea condiții pentru funcționarea redacției ”Mûve­lő­dés” conform Regu­la­men­tul propus de colectivul redacției și aprobat de Consiliul Județean Cluj. Pe baza acestuia se va putea analiza delegarea responsabilităților, activitatea consiliilor de conducere (numărul întrunirilor, data acestora etc.), ale celorlalte organe colegiale, și se va putea propune eventualele modificare a limitelor de competențe în cadrul conducerii redacției.

 

c.4. Nivelului de perfecționare a personalului angajat în viitorul apropiat va trebui să fie asigurat prin participarea personalului la cursuri profesionale. Aceste pot fi organizate de instituții de învățământ superior, sau din inițiativa noastră găsite soluții în colaborarea cu Universitatea ”Babeș–Bolyai”, Facultatea de Științe Politice, Administrație și ale Comunicării respectiv ale asociațiilor profesionale (Asociația Jurnaliștilor din România, Asociația Jurnaliștilor Maghiari din România, etc.) sau a altor asociații-uniuni interesate privind cursuri de perfecționare în limita posibilităților fără scoaterea temporală din producție pentru condu­ce­re și restul personalului.