magyar magyar    română română
Raport anual - 2011

Raport de activitate pentru anul 2011 al revistei „Mûvelődés”

 

În anul 2011 au apărut 12 numere ale revistei, fiecare în jurul zilei de 15 a lunii.

În numărul din ianuarie am evocat personalitățile de cultură a generațiilor din familia Veress (Gábor, István sen. și István jun) din Aiud; au fost prezentate de către vechiul colaborator localnic al revistei: bibliotecarul Dénes Győrfi. Am publicat articole legate de Asociația Corurilor Maghiare din Transilvania, care a fost reînființată cu 15 ani în urmă. Conform tradiției revistei, s-a acordat o atenție deosebită activității instituțiilor de cultură din Cluj: Editura și Tipografia „Gloria” a fost înființată în urma cu două decenii. Timp de 8 ani revista noastră a fost tipărită la această tipografie. În Galeria „Mûvelődés” au fost prezentate picturile lui Péter Wagner legate de Câmpia Transilvaniei. Profesorul universitar Dezső Buzogány din Cluj a fost distins cu premiul Károli. Activitatea sa a fost prezentată de academicianul László Kósa, renumit istoric al culturii maghiare. Istoricul Levente Benkő evocă calvarul din perioada dictaturii comuniste al monumentului pașoptiste de la Vécer (Bazinul Baraolt).

În numărul din februarie Levente Benkő evocă viața și activitatea unui martir al dictaturii comuniste, studentul Márton Moyses, originar din Aita Mare, jud. Covasna, care, încă licean fiind, s-a solidarizat cu revoluția maghiară din 1956, fiind condamnat și persecutat politic de către autoritățile comuniste, și care s-a sinucis la Brașov în februarie 1970.

În cadrul rubricilor revistei: Enciclopedia, Viața tradițională au fost publicate articole legate de personalități de cultură din Banat (Béla Ambrózy – Timișoara), din jud. Mureș (Pál Teleki – Dumbrăvioara), Harghita (Gáspár Tamási – Lupeni), jud. Cluj (Zoltán Uray – Cluj). În rubrica Galeria „Mûvelődés” sunt publicate însemnările și lucrări artistice graficianului Gábor Takács cu titlul: Câteva zile la Istambul. Un studiu important pentru bibliotecari l-am publicat în două numere consecutive: Anna Magdolna Sipos: Summum bonum în bibliotecile europene? Integrarea europeană și cadrul juridic al bibliotecilor.

În numărul din martie evenimentele anului revoluționar 1848 au fost evocate de istoricul Levente Benkő: „Cu sentimente pioase și patriotice”. Memoria revoluției din 1848–49 în presa din Tg. Secuiesc. O temă interesantă, blazoane ardelene și activitatea heraldică a etnografului Balázs Orbán sunt abordate în articolele lui Attila Szekeres din Sf. Gheorghe și Jenő Zepeczaner din Odorheiu Secuiesc. În Galeria „Mûvelődés” am publicat articolul: Attila Bögözi: Însemnări pe marginea expoziției caricaturistului Pál Léphaft din Serbia cu ocazia expoziției sale, organizată la Studioul de Radio Cluj. Acest număr al revistei este deosebit de bogat în scrierile care contribuie la mediatizarea valorilor culturale maghiare legate de meleagurile noastre. Ágoston Dvorácsek și Miklós Józsa evocă viața și activitatea savantului din Aita Medie, József Benkő (1740–1814). Profesorul universitar din Timișoara, György Matekovits, în articolul său, intitulat Pax corporis în viziunea medicului dentist, prezintă activitatea lui Ferenc Papai Páriz, născut în Dej, ajuns profesor renumit la Colegiul Bethlen din Aiud în secolul al 18-lea.

Revista Mûvelődés, ca organ al Ministerului Culturii a sărbătorit a 20-a aniversare de la mutarea sa din București la Cluj. Cu această ocazie am organizat mai multe întâlniri cu cititorii revistei în județul Cluj, Alba, Sălaj și Maramureș. Am reușit să prezentăm revista și la Muzeul de literatură „Sándor Petőfi” din Budapesta, în cadrul unei conferințe de istorie a culturii, a revistelor de limba maghiară. O parte din materialele prezentate le-am publicat în numărul din aprilie, începând cu acest număr revista apare cu o copertă nouă. Articole mai importante: Zsolt Szabó: În straie noi, László Kósa: Istorie, tradiție și societate în Câmpia Transilvană, Péter Sas: Aniversarea revistei Mûvelődés, Albert Fekete: Pregătirea superioară în arta peisajeră și revista Mûvelődés. Axa Budapesta –Stana – Cluj, János Oláh: Deceniile revistei Mûvelődés.

Reinaugurarea grupului statuar Matia Corvin din Cluj este comemorată de reportajul istoricului Levente Benkő, iar amănuntele despre întâlnirea tradițională de pe Muntele Riseghea din Izvorul Crișului se pot citi în articolul intitulat: Nașterea și trăinicia unei tradiții, semnat de profesorul Pál Buzás. In Galeria „Mûvelődés” sunt prezentate două artiste din Miercurea Ciuc: Klára Bakó și Ágnes Szente, mamă și fiică. Vechiul nostru colaborator László Szatmári prezintă în serialul său recentele sale cercetări legate de bisericile de lemn și clopotnițele din Transilvania: Filpișul Mare, Torba, Păltiniș, Satu Mic și Agrișteu. În numărul din mai a fost sărbătorite trei aniversări: 20 de ani de la reînființarea Societății Maghiare de Cultură din Transilvania (EMKE), 90 de ani de la înființarea Asociației Corurilor din Transilvania și 120 de ani de la înființarea Asociației Carpatine din Transilvania (EKE).  A publicat reportaje și articolele mai importante legate de aniversări, printre care articolele academicianului Ákos Egyed, Hugó Ágoston, László Barabás, Árpád Muzsnay, Mihály Guttman, József Kötő, Zoltán Banner, Radu Lupescu.

 În numărul din iunie istoricul Levente Benkő semnează un reportaj despre Zilele bibliotecii din Șimleul Silvaniei, György Gaal despre Adunarea generală a Societății Kelemen Lajos pentru Ocrotirea Monumentelor, Lajos Sylvester despre Puterea și tăria comunei Ozun din jud. Covasna. Tot din Sfântu Gheorghe Zsolt Székely, în articolul său întitulat Câteva gânduri pe marginea istoriei secuilor. Aniversarea a 10 ani de la moartea arheologului Zoltán Székely, aduce un omagiu fostului director al Muzeului Național Secuiesc din localitate. În Galeria „Mûvelődés” Miklós Forró prezintă activitatea graficianului Ferenc Siklódy din Miercurea Ciuc. Despre folclorul muzical din Florești jud. Cluj Annamária Madarász Dulai publică trei articole în trei numere.

Mai multe documente (manuscrise) recent descoperite ale profesorului Bolyai Farkas, ale fiilor săi, János, renumitul matematician (născut la Cluj în l802) și Gergely, precum și ale familiei lui Dániel Vajda, au fost prezentate de Róbert Oláh-Gál. (nr. 6.)

Pentru îmbunătățirea relațiilor cu cititorii din Sălaj, am inițiat o serie a prezentării activității intelectualilor maghiari, care s-au născut sau și-au desfășurat activitatea lor în județ. Printre cei prezentați sunt profesori de geografie, redactori, arheologi, actori, pictori. În interviul intitulat „Iubește acest pământ numit Ardeal”, profesorul Attila Gáspár stă de vorbă cu János Kovács Kuruc. De fapt, autorul acestor interviuri, unul dintre animatorii vieții culturale sălăjene, care dorește să publice un volum ilustrat pe această temă.

Levente Benkő, în numărul din iulie, într-un documentar amplu, prezintă lagărul de prizonieri de la Arini (jud. Brașov), lagăr în care (pe lângă cel învecinat de la Feldioara, precum și multe altele) și-au pierdut viața mulți etnici maghiari și germani în iarna anului 1944-45. În Galeria „Mûvelődés” sculptorul clujean Lehel Lőrincz este prezentat de István Orbán. Lajos Fülöp, directorul muzeului etnografic din Cristuru Secuiesc prezintă activitatea sculptorului naiv din Inlăceni, jud. Harghita, Domokos Demeter. Miklós Józsa evocă activitatea Societății Culturale Maghiare din Transilvania, filiala Aiud, din primul sfert de secol de existență. Botond Makay în reportajul său ne informează despre așezarea plăcii comemorative poetului lui János Arany în Reșița. Cu ocazia alegerii ca membru al Academiei Maghiare de Știință a profesorului Universității „Babeș–Bolyai” Ferenc Pozsony, am prezentat activitatea sa printr-un material semnat de către academicianul László Kósa.

Numărul din august este deosebit de bogat privind prezentarea valorilor culturale, interculturale din județul Cluj. Am publicat un material cu ocazia a 100 de ani de la nașterea celui mai renumit dansator popular din Viștea, István Szallós Mundruc (1911 – 1977), centenarul fiind omagiat în cadru festiv în satul său natal. Muzeul etnografic din Săvădisla este prezentat de întemeiatorul acestuia Imre Zeyk Boldizsár, în Galeria „Mûvelődés” este prezentată activitatea a doi graficieni clujeni: Ioachim Nica și Liviu Vlad, cu ocazia vernisajului expoziției lor comune, intitulată Clar obscur de Bonțida în cadrul Zilelor Castelului Bánffy din comuna clujeană. Istoria stațiunii balneare de odinioară din Ocna Mureșului este prezentată de profesorul Ágoston Dvorácsek. Centenarul nașterii omului literar clujean, Imre Mikó este comemorat în două numere consecutive de către autorul István Tas Szász, accentuat fiind în primul rând activitatea sa organizatorică din perioada interbelică, atât pe tărâm literar, cât și pe cel politic, în parlamentul României. Graficianul și pictorul Endre Nagy a lucrat decenii la rând la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, ca scenograf. După pensionare a prins aripi în activitatea sa artistică. În scrierea sa, criticul de artă István Orbán analizează toată opera pictorului, cu această ocazie am publicat și mai multe reproduceri de tablouri ale artistului. Profesorul universitar Béla Balázs Végh publică în acest număr un studiu amplu despre ritualurile de inițiere ale comunității din Hrip, jud. Satu Mare. Júlia Zsigmond, prin studierea a trei generații, prezintă viața femeilor din microcultura societății tradiționale secuiești din Arcul Carpatic.

În numărul din octombrie al revistei, au fost prezentate lucrările Conferinței Asociației pentru Ocrotirea Monumentelor Istorice din Țara Crișurilor, Banat și Maramureș, ediția a XVII-a, dedicată în bună parte relațiilor interculturale dintre județele Bihor și Békés. Activitatea profesorului universitar Ferenc Wanek din Cluj a fost prezentată de Géza Starmüller cu ocazia decernării unui premiu internațional. Din moștenirea istoricului de cultură Lajos Kelemen a fost publicat de cercetătorul Péter Sas un inventar al operelor de artă ale familiei Petrichevich-Horváth, donate bisericii unitariene din Cluj, unele piese datând din secolul al XV-lea. Portretul scriitorului și animatorului vieții literare maghiare din România, din perioada interbelică, Miklós Bánffy, a fost schițat de publicistul József Máriás, fost redactor șef al cotidianului din Satu Mare, Szatmári Hírlap. Viața și peripețiile familiilor maghiarilor, emigrați și pe urmă întorși din Canada, din primele decenii ale secolului trecut, este prezentată de Lajos Fülöp, directorul muzeului din Cristuru Secuiesc, pe baza jurnalelor lui Sándor Varró. Pictor și restaurator al unor opere de artă și pedagog al generațiilor de artiști clujeni a fost artista Margit Váczy, aniversarea a 100 de ani de la nașterea sa, a fost marcat de criticul István Orbán, organizator al expoziției jubiliare din Cluj.

Numărul din noiembrie este dedicat evenimentelor culturale din Aiud (Zilele culturale maghiare), centenarului școlii din Tormac (Banat) și înființării colecției vetrelor tradiționale țărănești din jud. Covasna.  Despre documentele recent descoperite în arhiva de stat din Cluj, legate de literatura maghiară interbelică, importanța revistei literare Pásztortûz, a vieții redactorului șef, poetul clujean Sándor Reményik și poeta Mária Berde publică un studiu vast Levente Benkő. Miklós Pavlovits din Seghedin prezintă monografia radioului poliglot din Voivodina (Serbia), profesoara Ilona Vajnár prezintă cele mai importante documente despre satul său natal, Vasileni, jud. Harghita. Într-un interviu realizat de colaboratorul nostru, Miklós Forró, artistul Sándor Vincefi, emigrat în Suedia, gonit de dictatura comunistă, mărturisește despre planurile sale artistice, precum și despre cele ce privesc reîntoarcerea sa pe meleagurile natale din Ciuc.

În numărul din decembrie sunt prezentate evenimentele culturale din Aiud (expoziție, serată literară), precum și sărbătorirea a 90 de ani de la înființarea Asociații Corurilor Maghiare din România și premierea celor ce au contribuit la succesele asociației. În municipiul Gherla, Fundația „Téka” a organizat Festivalul Dansului Fecioresc din Câmpia Transilvaniei. Am contribuit la acest eveniment cu o expoziție de pictură a lui Péter Wagner, care prezintă publicului 186 de lucrări legate de aceste meleaguri; precum și cu lansarea în cadrul unui târg de carte al unui volum monografic, ce cuprinde studii despre cultura tradițională a populației maghiare din zonă, volum apărut prin grija editurii noastre.

Repertoriul general al revistei publicat în acest număr, indicele ilustrațiilor și al autorilor din anul 2011, arată că pe cele 384 de pagini A4 ale revistei au publicat cca. 140 de autori, printre care academicieni, profesori universitari de diferite specialități, dar și profesori, artiști interesați de cultura maghiară din România, printre care am reușit să activizăm și mulți din generația tinerilor specialiști, animatori ai vieții culturale locale.

Bineînțeles am înșirat numai o parte din temele considerate mai interesante, caracteristice tradițiilor revistei, care a sărbătorit în luna mai anului trecut 20 de ani de la apariția în Cluj, redacția fiind mutată din București după 33 de ani de la apariție.

Propunându-și sprijinirea culturii maghiare din Transilvania, revista „Mûvelődés” a editat în acest anul 2011 6 cărți: volumul doi de Antologie a revistei Kalotaszeg din Huedin (1997–2006); am reeditat un volum de eseuri și publicistică a lui Elek Benedek, din perioada 1921–1929, scrieri apărute după reîntoarcerea autorului în satul său natal, Bățanii Mici (jud. Covasna); cele două volume ale lui Vencel Biró (1887–1964), istoric, fost profesor universitar din Cluj despre istoria Academiei iezuite din Cluj, întemeiată de Ștefan Báthory, regele Poloniei și principele Transilvaniei în 1579 și despre fostul Liceu al piariștilor și seminarul Báthory–Apor, azi Liceul Ștefan Báthory din strada Kogălniceanu. Am mai editat monografia bisericilor din lemn și a clopotnițelor din județele Mureș și Harghita și un album artistic trilingv (maghiaro–româno–englez), intitulat Clar obscur de la Bonțida al artiștilor grafici Ioachim Nica și Liviu Vlad din Cluj. Aceste cărți au apărut datorită participării redacției la diferite proiecte editoriale, o parte în colaborare cu diferite edituri sau fundații (Asociația foștilor elevi ai Liceului Piariștilor din Cluj, Fundațiile Communitas și Szentimrei etc.)

Poate cel mai important rezultat al activității revistei noastre este pentru anul 2011 reînnoirea și actualizarea site-ului propriu. Azi, la o lună de la apariția variantei tipărite a revistei, publicăm materialele noastre și în format electronic, pe site-ul nostru. Materialele apar cu ilustrații color, unde este cazul, și conform statisticii (programul internațional WTA) site-ul revistei este accesat zilnic de către peste o sută de cititori, lunar aproape 3400 cititori, în cursul ultimelor șase luni fiind accesat de către peste 11 000 de cititori din toată lumea. Cuprinsul revistei și rapoartele anuale despre activitatea noastră apar și în limba română, și în limita posibilităților vor apărea și într-o limbă de circulația internațională, probabil engleză.

 

 

Alte activități

 

Conferințe

– 20 de ani de la înființarea Asociației pentru Ocrotirea Monumentelor Lajos Kelemen din Cluj, la 7 februarie (reportajul ilustrat a apărut în mai).

– 120 de ani de la înființarea Asociației Carpatine din Transilvania Cluj, 90 de ani de la înființarea Asociației Corurilor Maghiare din Transilvania, 20 de ani de la reînființarea Societății de Cultură Maghiară din Transilvania, la 12 aprilie, articolele au apărut în numărul 5 din luna mai.

– În perioada 25–28 mai s-a reorganizat târgul tradițional de primăvară al cărților de limba maghiară din Cluj, în cadrul căruia am organizat o conferință împreună cu Kolozsvár Társaság și Asociația Philobiblon Kriterion, am prezentat cărțile recent apărute și am primit delegația scriitorilor din Ungaria (Levente Csender, Gergely Biró și János Oláh), am organizat o expoziție din documentele primului târg de acest gen la Cluj, organizat în urmă cu 70 de ani.

            – În cadrul Zilelor Maghiare din Cluj, susținute și de Consiliul Județean în 18–23 august am participat la târgul de cărți în cadrul acestora, am organizat o drumeție comemorativă Cluj–Stana în amintirea renumitului scriitor, grafician și arhitect clujean, Károly Kós.

– În 18-21 august am participat la Tabăra de vară a scriitorilor maghiari organizată în Tokaj (Ungaria), unde a fost prezentată revista și cărțile editate de noi, legate de temele literaro–istorico–artistice.

– Am participat la Congresul Uniunii Scriitorilor Maghiari din 28–29 septembrie la Budapesta, unde au fost prezentate revista și cărțile editate de noi.

 

 

Expoziții

 

– 4–6 februarie, Stana, căminul cultural: Grafica legată de Ținutul Călatei, ale lui Péter Wagner.

– 10 februarie, Baia Mare, Casa Teleki: Pasteluri din Câmpia Transilvaniei, ale lui Péter Wagner,

– 20 mai Șimleul Silvaniei: Jurnal artistic sălăjean – pasteluri despre arhitectura sălăjeană, ale lui Péter Wagner (25 piese), 21 mai la Cehul Silvaniei, alte 25 de piese din jurnalul artistic al aceluiași autor.

– 14–28 aprilie, Pápa, Ungaria: expoziție despre revistele și cărțile în limba maghiară din România interbelică.

– Lunile mai – august, la sediul asociației Kolozsvár Társaság, din Cluj: expoziții și prezentări de cărți, reviste și lucrări artistice legate de viața literară maghiară din România, dintre anii 1918–1947.

– 22 august–20 septembrie, în cadrul Zilelor Castelului Bánffy: Bonțida în clar obscur al artiștilor grafici Ioachim Nica și Liviu Vlad.

– 4–7 noiembrie, Gherla la sediul Fundației „Téka”: Pasteluri din Câmpia Transilvaniei ale lui Péter Wagner.

– 4 decembrie, Aiud, Casa „Szász Pál”: Pasteluri din Câmpia Transilvaniei ale lui Peter Wagner.

 

Întâlniri cu cititorii

 

Jud. Cluj: 1 mai, Vârful Riseghea – serbările de mai la com. Izvorul Crișului, prezentarea numerelor ale revistei și a antologiei Kalotaszeg vol. 2.; 31 iulie, Viștea – Centenarul nașterii dansatorului popular, István Szallós Mundruc.

Jud. Alba: 8 decembrie, Aiud, la Casa „Szász Pál”: Prezentarea vieții lui Jenő Szentimrei, scriitor, poet, dramaturg originar din oraș, cu ocazia a 120 de ani de la nașterea sa. Au fost prezentate și cărțile editate de noi și cele mai recente numere ale revistei.

Jud. Covasna: 21–25 noiembrie, Baraolt, Aita Seacă, Vârghiș, în cadrul Săptămânii Culturale ale Bazinului Baraolt, la căminele de cultură, lansări de cărți, prezentări ale revistei.

Jud. Maramureș: 9-10 decembrie, Baia Mare, Casa Teleki: prezentarea revistei și a cărților editate de noi.

Jud. Mureș: 28 noiembrie, Tg. Mureș, în colaborare cu Fundația Helikon–Kemény János, în cadrul Serilor Helikon a fost prezentată viața și activitatea lui Jenő Szentimrei.

Jud. Sălaj:

– 6–8 februarie, Stana: prezentarea numerelor noi ale revistei, antologiei Kalotaszeg și nr. 10 din seria Caiete din Stana, editată în anul 2011 de noi;

– 20 mai, Șimleul Silvaniei, în cadrul Zilelor Bibliotecii Báthory: prezentarea numărului 5 și celor mai recente trei cărți editate noi – Antologia Kalotaszeg vol. 2., Publicistica lui Elek Benedek și cărțile lui Vencel Biró;

– 21 mai, Cehu Silvaniei: evocarea activității scriitorului Jenő Szentimrei și prezentarea revistei și a cărților editate.

– 14 decembrie,  Șimleul Silvaniei: prezentarea revistei și a cărților, târgul de carte de crăciun;

– 15 decembrie, Cehul Silvaniei și Zalău: prezentarea revistei și a cărților, târgul de carte de crăciun.

Am mai contribuit la întocmirea Calendarului cultural județean pentru anul 2011.

Am organizat 2 workshopuri cu studenții de la UBB, unul cu cei de la Facultatea de Teatru și Arta Filmului și cei de la Jurnalism, la Stana în perioada 15–20 mai; și unul cu cei de la Facultatea de Științe Politice, la Rimetea (jud. Alba) în perioada 30 iunie–4 iulie, fiecare cu participarea a câte 15 studenți, în colaborare cu Fundația Brassai, respectiv Fundația Szentimrei.

Am participat la târgul internațional de carte la București, Cluj, Tg. Mureș și Budapesta, împreună cu Editura Kriterion,

.

 

Nerealizări

 

Nu am reușit, din cauza condițiilor financiare nefavorabile, deși am fi dorit să continuăm editarea suplimentului trimestrial, intitulat „Könyvesház” (Casa cărților) – re­vis­tă de biblioteconomie, în colaborare Asociația Biblio­te­ca­ri­lor Maghiari din România, supliment care ar fi fost unicul for de pregătire pro­fe­sională în limba maghiară al bibliotecarilor.

Deși am participat și am colaborat la organizarea conferinței științifice al elevilor din licee, nu am putut premia mai consistent activitatea lor, decât prin publicarea în parte a 6 lucrări mai reușite, respectiv cu premii de cărți publicate de revista noastră..

Tot din lipsa fondurilor, nu am putut plăti colaboratorii, și nici n-am putut premia pe cei mai buni colaboratori din categoriile: literatură, popularizarea valorilor culturale din județul Cluj în fiecare an.

Am rămas deficitari și la capitolele: Sprijinirea și îndrumarea activității revistelor regionale culturale (Huedin, Turda, Dej–Gherla) și Realizarea unor suplimente tematice în funcție de actualitatea unor eveni­men­te culturale și ma­ni­fes­tări științifice, literare și artistice. Ne-am deplasat de mai multe ori la Huedin, Gherla și Turda pentru a găsi colaboratori, care să adune și să scrie materiale pentru suplimentele locale, dar această inițiativă a dat roade numai în cazul revistei Kalotaszeg, având în vedere că ei au reușit să obțină și niște fonduri locale. Ne vom strădui, ca după trecerea perioadei de criză, să scoatem măcar trimestrial suplimentele regionale.

 

Cluj, la 22 februarie 2012.

 

Zsolt Szabó

 

Contact:

Redactor șef – SZABÓ Zsolt

Piața Unirii nr.11/7, CP 201

 400015 Cluj-Napoca  

Telefon/fax: 0264-591267, mobil: 0745-85004

E-mail: szerkesztoseg@muvelodes.ro
Web:    www.muvelodes.ro


Raport anual - 2010

Raport de activitate pentru anul 2010

al revistei ”Mûvelődés”

 

În anul 2010 au apărut 12 numere ale revistei, fiecare în jurul zilei 15 a lunii.

În numărul din ianuarie am evocat în două studii evenimentele din decembrie 1989. Două personalități din Cluj din secolul trecut: Kovács Ágnes etnograf și Berde Mária scriitor, poet au avut aniversările mai rotunde, cu această ocazie ne-am ocupat mai amănunțit cu opera lor cu ajutorul colaboratorilor revistei din Cluj, Aiud, Budapesta. Conform tradiției revistei s-a acordat o atenție deosebită clasicilor ardeleni istoric de literatură: Bod Péter din Ighiu și enciclopedistul Apáczai Csere János din Cluj.

În numărul din februarie au fost publicate articole legate de Asociația Corurilor Maghiare din Transilvania care a fost reînființată cu 15 ani în urmă. Doi autori clujeni: graficianul Árkossy István și poetul-scriitor Bágyoni Szabó István au publicat o parte din amintirile lor legate de copilărie la Cluj în formă de dialog artistic. În Galeria Mûvelődés au fost prezentate picturile lui Hadnagy Gabriella din Tg. Mureș, Wagner Peter din Budapesta și Darko Laszlo din Cluj.

La rubricile revistei: Enciclopedia, Viața tradițională au fost publicate articole legate de monumente de arhitectură din Banat, din Ineu (jud. Arad), despre ziare și reviste de lb. maghiară din Caraș-Severin, despre marele rege, om politic de origine clujeană, Mathia Corvin.

Zilele tradițiilor de primăvară din Stana au serbătorit a zecea ediție. Cu această ocazie ne-am deplasat la fața locului organizând o expoziție de pictură, o prezentare de cărți și revistă și am publicat un reportaj mai lung despre evenimentele a celor trei zile. Poetul Dsida Jenő o bună parte a vieții sale a petrecut-o în Cluj. Împreună cu Editura Kriterion și Asociația Femeilor Catolici am organizat o reușită comemorare a activității sale legate de orașul de pe malul Someșului Mic, cu un program cultural bogat. La acest eveniment au participat și reprezentanții cenaclelor poetice denumite ”Dsida” din Satu Mare, precum și din Eger (Ungaria).

Am evocat activitatea academicianului Csetri Elek, colaboratorul nostru din Cluj, decedat la vârsta de 85 de ani în februarie a. c., publicând un fragment din monografia scrisă de el despre marele precursor al său: Kelemen Lajos, carte care a fost propusă spre editare de noi în anul trecut.

Istoricul clujean Vekov Károly, bun cunoscător arhivelor readuce în memoria cititorilor revistei viața și activitatea sociologului clujean, Demeter Béla chinuit și omorât în închisoarea comunistă la Jilava în anul 1952. Cercetătorul Tóth Pál Péter în studiul său analizează schimbarea tendințelor demografice a populației maghiare în de-a lungul secolelor.

Criticul de filme Csomafáy Ferenc prezintă un interviu cu regizorul clujean Felméri Cecília cu ocazia premiilor naționale și  internaționale (București, Budapesta, Mar del Plata) obținute cu filmul artistic de scurt metraj Kakukk (Cucul).

Pictura lui B. Ozsváth Zsuzsa (1919–1998) a fost analizată de criticul de artă Orbán István, și readusă opera sa în mijlocul interesului iubitorilor frumosului de pe malul Someșului Mic. Relațiile maghiaro-finlandeze stau în centrul atenției a trei studii publicate în rubrica Enciclopedia.

Scriitorul și dramaturgul Csávossy Gyorgy din Aiud, unul dintre cei mai vechi și fidel colaborator al revistei noastre, a împlinit 85 de ani. Cu această ocazie am publicat piesa sa de teatru ”Ilonavár”, care prelucrează o legendă din istoria cetății Colțești din jud. Alba. Sperăm să contribuim prin publicarea acesteia la diminuar4ea mizeriei de piese originale contemporane maghiare în repertoriul artiștilor amatori. Viața și activitatea omului  politic Sándor József (deputat în Parlamentul României între 1922–1926), organizator ai vieții culturale maghiare din Transilvania (1853, București–1945, Cluj) a fost studiată de către Gaal György, bun cunoscător al vieții culturale maghiare clujeană. Artistul prezentat în Galeria ”Mûvelődés” este graficianul Orbán István din Cluj, vechi colaborator al revistei.

Numărul din luna august al revistei este deosebit de bogat în scrierile care contribuie la mediatizarea valorilor culturale maghiare legate de meleagurile noastre. Reportajul despre Viștea, despre inaugurarea centrului cultural din sat, la care au contribuit mai toți locuitorii. Opera fotografului cu renume internațională Korniss Péter, născut la Cluj prin temele sale este legată de viața tradițională din Transilvania. Colegul său de breaslă, Csomafáy Ferenc cu ocazia prezentării noului său album la Societatea Kolozsvár Társaság condus de Kántor Lajos aduce aprecieri elogioase. Poate cel mai cunoscut grafician clujean rămâne Gy. Szabó Béla. Pictorul Székely Géza, conducătorul Galeriei de artă ”Apáczai” din Cluj evocă activitatea lui cu ocazia expoziției jubiliare organizată la 25 de ani de la moartea marelui maestru ale gravurilor în lemn. Viața tradițională din satul Chesău (comuna Mociu) a fost studiată de pensionarul etnograf din Hunedoara, Kun Árpád, bun cunoscător ai obiceiurilor, fiindcă a copilărit în sat. Picturile murale din biserica din Jolna (jud. Bistrița-Năsăud) din evul mediu au fost recent descoperite, și sunt prezentate de către istoricul de artă Vali Zsuzsa. Despre primul savant mineralog din Transilvania, Benkő Ferenc (1745–1816)) din Aiud a scris Szabó Emília cu ocazia descoperirii unor documente în Biblioteca Bethlen, necunoscute până în prezent. Din documentele manuscrise recent descoperite ale profesorului Bolyai Farkas, și fii săi, János, renumitul matematician (născut la Cluj în l802) și Gergely au fost prezentate de Oláh Gál Róbert. (nr. 8.)

Pentru îmbunătățirea relațiilor cu cititorii revistei din județul Sălaj am inițiat o serie a prezentării activității intelectualilor maghiari care s-au născut sau și-au desfășurat activitatea lor în județ. Printre cei prezentați sunt profesori de geografie, redactori, arheologi, actori, pictori. Autorul acestor interviuri, profesorul Gáspár Attila, animatorul vieții culturale dorește să publice un volum ilustrat pe această temă. Viața și activitatea omului de știință, întemeiatorul Academiei Maghiare: Széchenyi István a fost ofițer la Diosig în Bihor, a cutreierat Transilvania la anii 1830, a inițiat deschidea Porților de Fier ca drum naval – cu ocazia a 150 de ani de la moartea sa a fost evocată la Rimetea Oaș, Brașov pe baza jurnalului său de către mai mulți autori. Despre viața tradițională și obiceiurile funerare ale maghiarilor din Țara Bârsei etnograful Veress Emese publică un studiu important (nr. 9)

Asociația Moștenirea Culturii Maghiare și Europa în fiecare an premiază personalitățile vieții culturale. La 18 septembrie au fost premiați arhivarul principal Kiss András, artistul fotograf Korniss Péter, actrița Kilyén Ilka, părintele Hajdó István precum și Societatea de Cultura Maghiară din Transilvania, Breasla Artiștilor Plastici ”Barabás Miklós” și Institutul Protestant de Teologie din Cluj. Cu ocazia decernării premiilor au fost prezentate aceste personalități respectiv instituții. Artista decoratoare B. Korossy Ibolya n-a participat la expoziții de zeci de ani. La Societatea Kolozsvár cu ocazia expoziției sale a fost apreciată munca sa de criticul Kántor Lajos și fosta sa profesoară de arta textilă, Szentimrei Judit. Benkő Levente într-un reportaj amplu evocă evenimentele anticomuniste și jertfa populației din Bazinul Baraolt în conflictele anilor 50. (nr. 10)

Numărul din noiembrie al revistei este dedicată în bună parte de circulația interculturale ale valorilor. În suita de studii ale autorilor maghiari, români, sârbi și slovaci au fost prezentate operele autorilor contemporani, și au fost discutate traducerile reciproce ale valorilor literare. În rubrica Galeria au fost prezentate picturile lui Liviu Vlad, întreaga revistă a fost ilustrată cu însemnările grafice ale lui. Arhitectul peisager din Odorheiul Secuiesc Fekete Albert după publicarea volumului Parcurilor istorice de pe Valea Mureșului de la Brâncovenești până la Săvârșin (2008) va scoate în acest an volumul despre parcurile de pe Valea Someșului. Un capitol bine documentat și ilustrat legat de Bonțida și Răscruci am publicat în acest număr.

În numărul din decembrie au fost prezentate lucrările Conferinței Asociației de Ocrotirea Monumentelor Istorice din Țara Crișurilor, Banat și Maramureș, ediția a XVI-lea, o monografie sociologică a satului Dorobanți din jud. Arad a lui Sarudi Mihály, instituția notarului public în Transilvania, format spre sfârșitul secolului al XIX-lea, exemplul popularizat fiind notarul Gidófalvy István din Cluj din aceea epocă. Personalitățile de cultură a generațiilor din familia Veress din Aiud, precum și ultimului rector al Institutului Academic din același oraș au fost prezentate de către vechii colaboratori localnici ai revistei: bibliotecarul Győrfi Dénes și profesorul Bakó Botond. Medicul Széman Péter a publicat un studiu foarte important despre etica lucrătorilor din sănătatea publică în microregiunile locuite de minoritățile etnice.

Repertoriul general al revistei, indicele ilustrațiilor și a autorilor din anul 2010 publicat arată pe cei 384 de pagini A4 ale revistei au publicat cca 150 de autori, printre care academicieni, profesori universitari de diferite specialități, dar și profesori, artiști interesați de cultura maghiară din România, printre care am reușit să activizăm și mulți din generația tinerilor specialiști, animatori ai vieții culturale locale.

Bineînțeles nu le-am înșirat numai o parte din temele considerate mai interesante, caracteristice tradițiilor revistei, care jubilează în luna mai acestui ani 20 de ani de la apariția în Cluj, fiind redacția mutată din capitală după 33 de ani de apariție.

Propunându-și sprijinirea culturii maghiare din Transilvania, revista ”Mûvelődés” a editat în acest anul 2010 7 cărți, o Antologie a revistei Kalotaszeg din Huedin (1990–1996); am reeditat versurile pentru copii ale lui Benedek Elek, la 150 ani de la naștere marelui scriitor, povestitor; Tükörjáték. Omagiul profesorului universitar Cseke Péter, Studii despre Huedin și împrejurimile de Buzás Pál; Studii și jurnalul bibliotecarului renumit clujean Szabó Károly; Studii despre cultura tradițională maghiară de pe Podișul Transilvaniei și poeziile poetului clujean Király Ernő. Aceste cărți au apărut datorită participării redacției la diferite proiecte editoriale, o parte în colaborare cu diferite edituri sau fundații (Kriterion, Szentimrei etc.)

 

Alte activități

 

Conferințe

– 20 de ani de la înființarea Asociației de monumente Kelemen Lajos din Cluj la 7 februarie (reportajul ilustrat a apărut în mai),

– 125 de ani de la înființarea Asociației de cultură maghiară din Transilvania Cluj, 12 aprilie, articolele au apărut în numărul 6.

            – La Zilele Culturii Maghiare din Cluj, inițiate de Consiliul județean în 18–23 august am participat la târgul de cărți în cadrul acestora, am organizat o drumeție comemorativă Cluj–Stana în amintirea scriitorului, graficianului și arhitectului clujean renumit; Kós Károly, și am intermediat la Ministerul Comunicației la scoaterea unui plic timbrat cu grafica și portretul lui, prima din acest gen în istoria Poștei Române – spre marea bucurie a filateliștilor de pretutindeni. (Vezi nr. 9)

– Am participat la Conferința internațională despre literaturile din Europa centrală organizat la Budapesta 28–30 august împreună cu doi redactori ai revistei Tribuna (materialele au apărut în nr. 11).

– În 3-5 septembrie am participat la Conferința Asociației de ocrotirea Monumentelor Istorice din Țara Crișurilor, Banat și Maramureș organizat în Oradea, unde a fost prezentată revista și cărțile editate de noi legate de temele istorico-artistice.

– Am participat la congresul Uniunii Scriitorilor Maghiari în 25–26 septembrie, unde au fost prezentate revista și cărțile editate de noi.

 

Expoziții:

        2 febr. Stana: Pasteluri despre monumente din jud. Sălaj ale lui Wagner Péter

        18 martie Cluj la Galeria Gy. Szabó Béla: Pasteluri despre Valea Ghimeșului ale lui Wagner Péter,

        O expoziție despre revistele și cărțile în limba maghiară din România din perioada interbelică la Tabăra internațională a scriitorilor din orașul Tokaj (Ungaria) în 14–18 august,

        La Colegiul Eötvös din Budapesta între 25 octombrie 25 noiembrie au fost expuse și prezentate cărțile, revistele și lucrările artistice legate de viața literară maghiară din România între anii 1918–1947

 

Întâlnirile cu cititorii:

Jud. Cluj: – 2 mai Muntele Riseghea – serbările de mai la com. Izvorul Crișului, prezentarea numerelor ale revistei și a antologiei Kalotaszeg

     Viștea com. Gârbău 20. mai

                             Răscruci 21. mai la deschiderea festivă a Muzeului etnografic Kallós Zoltán.

Jud. Sălaj: Stana 2–5 febr. Prezentarea numerelor noi ale revistei, și cele trei Caiete din Stana, editate în anul 2009 de noi.

                             Șimleul Silvaniei 22 mai în cadrul Zilele Bibliotecii Báthory. Prezentarea numărului 5 și cele două cărți editate de revistă: Antologia Kalotaszeg și Tükörjáték. Omagiul profesorului universitar Cseke Péter.

11 decembrie  Șimleul Silvaniei

12 decembrie Cehul Silvaniei prezentarea revistei și a cărților, târgul de crăciun

Jud. Covasna: Aita Mare, Filia, Baraolt – 12–15 febr.

Am mai contribuit la întocmirea Calendarului cultural județean pentru anul 2010, am tradus în limba maghiară și am completat cu aproape 30% din bazele de date ale redacției.

Am organizat 2 work shopuri cu studenții de la UBB, una cu cei de la științe politice la Rimetea Alba în 2-5 iulie, și una cu cei de la Facultatea de Teatru și Arta Filmului și cei de la Jurnalism la Stana la 15-20 septembrie cu câte 15-15 studenți în colaborare cu Fundația Brassai respectiv Fundația Szentimrei participând la proiecte comune.

Am participat la târgul internațional de carte la București și la Tg. Mureș, respectiv la Budapesta împreună cu Editura Kriterion,

Am fost invitați la Sovata la Tabăra ziariștilor școlari la programul organizat de Centrul Pedagogic ”Teleki”.

 

Nerealizări

 

Nu am reușit din cauza condițiilor nefavorabile, deși am fi dorit să continuăm editarea în con­ti­nuare suplimentului trimestrial ”Könyvesház” (Casa cărților) – re­vis­tă de biblioteconomie, în colaborare Asociația Biblio­te­ca­ri­lor Maghiari din România care ar fi fost unicul for de pregătire pro­fe­sională în limba maghiară al bibliotecarilor.

Nu am reușit tot din cauze sus amintite refacerea site-ului revistei, din lipsa resurselor suficiente materiale numai numărul din ianuarie 2010 se poate citi pe site-ul nostru.

Deși am participat și am colaborat la organizarea conferinței științifice a elevilor din liceu, m-am putut premiza activitatea lor decât prin publicarea în parte a 4 lucrări cele mai reușite.

Tot din lipsa fondurilor nu am putut plăti colaborările, și nici n-am putut premiza cei mai buni colaboratori din categoriile: literatură, popularizarea valorilor culturale din județul Cluj în fiecare an.

Am rămas deficitari și la capitolele: Sprijinirea și îndrumarea activității revistelor regionale culturale (Huedin, Turda, Dej–Gherla) și Realizarea unor suplimente tematice în funcție de actualitatea unor eveni­men­te culturale și ma­ni­fes­tări științifice, literare și artistice.

Doar foarte scurt recapitulând: a fost aprobat numai jumătate, adică 120.000 lei din bugetul prevăzut inițial, din care a mai fost reținut 15.000 lei în a doua jumătate a anului în urma restricțiilor aplicate. Și la ora actuală redacția are un singur angajat.

 

 

 

 

 

Contact

Redactor șef – SZABÓ Zsolt

Piața Unirii nr.11/7, CP 201

 400015 Cluj-Napoca  

Telefon: 0264-591267
Fax:      0372-870783

Mobil: 0745-85004

E-mail: szerkesztoseg@muvelodes.ro
Web:   
www.muvelodes.ro


Raport anual - 2009

Raport de activitate pentru anul 2009

 

al revistei ”Mûvelődés”

 

Producția de reviste și ziare este deosebit de complexă și bogată în Cluj-Napoca, orașul dis­pune de tradiții editoriale înde­lungate în istoria sa începând din anul 1792, de o producție de publi­cații în mai multe limbi, în toate domeniile tematice, având concursul unor autori, colabo­ra­tori autohtoni valoroși. Trebuie să subliniem diversitatea multi­lin­gu­ală, care s-a păstrat până în zilele noastre, și datorită influenței benefice a centrului univer­sitar precum și a al­tor instituții culturale ale orașului. Având o rețea con­sa­cra­tă de distribuitori de carte (li­bră­rii, minilibrării din cadrul bibliotecilor, biblioteci, centre cul­turale), orașul asigură un climat propice pentru dezvoltare.

Revista apare de la 1 mai 2009 sub egida Consiliului Județean Cluj pe baza HCJ 187/2007, HCJ/191/2009. Rit­mul de apa­riție este lunar, revista ”Mûvelődés” are 32 de pagini, format A4. Propune sprijinirea culturii maghiare din Transilvania.

Programul revistei lunare de sociologia culturii ”Mûvelődés”, fondată în anul 1948, a căutat și în anul 2009 să fie echilibrat, să fie pre­zente operele clasicilor cât și ale contem­po­ra­ni­lor, oferind un spațiu generos literaturii de popularizare de calitate. Conform tradiției revistei s-a acordat atenție culegerilor de folclor, studiilor privind viața tradițională pre­cum și trans­­for­mările survenite în viața rurală.

Continuând tradițiile proprii ale revistei, am publicat pe lângă articole le­gate de isto­rie locală, etnografie și fol­clor maghiar, articole ce contribuie la o cu­noaș­tere mai apro­fun­dată a culturii române.

Având în vedere că am reușit să atragem și studenții și liceeni nu numai ca cititori dar și ca colaboratori, avem speranța să men­ținem numărul de cititori de lb. ma­ghia­ră atât în mediul rural cât și cel urban și în viitor, deși din anul 2005 avem și o pagină web (www.muvelodes.ro), care este actualizată, și apar materialele cu 2 luni după apariția clasică tipărită. Ca urmare am reușit să ajungem cu articolele noastre și la cititorii din străinătate, nu numai în Europa, dar și din Canada sau chiar din Australia și Noua Zeelandă.

Prin încurajarea tinerilor colaboratori do­rim să explorăm diver­sitatea culturală existentă în Transilvania zilelor noastre, în context european – păstrarea identității nați­o­na­le în fluxul globalizării, valorificarea patrimoniului material; procesul schim­bărilor sociale și ale mentalităților.

La rubricile revistei: Viața culturală, Enciclopedia, Viața tradițională, Viața muzicală, Teatru, Atelier  au publicat 99 de autori, printer care nu numai clujeni sau din România, dar și polonezi, croați prin care am reușit să popularizăm tradițiile comune interculturale. La rubrica Galeria au fost prezentați clasicii vieții artistice clujene ca István Sárdi, internaționale ca János Fadrusz, Robert Capa, artiști contemporani ca Vilmos Szabó, Endre Kusztos ș. m. d.

Două numere speciale (3 și 9) au fost dedicate vieții tradiționale a locuitorilor de pe Podișul Transilvan, respective cultura kinetică tradițională și contemporană. Câte un grup însemnat de studii s-au ocupat cu evenimente jubiliare locale, regionale și inter­naționale (de ex. Jozef Bem, Elek Benedek, Ferenc Kazinczy, Áron Márton, etc.), am reușit să atragem autori de semă, specialiști locali, regionali și de peste hotare. Conform tradițiilor noastre în numărul 12 al revistei am publicat cuprinsul general al numerelor din 2009 cu indice de ilustrații și de nume, și spre folosul bibliotecilor am scos 50 de colecții de an.

Scoatem și câteva cărți anual din domeniile de cercetare ale colabo­ratorilor noștri, în parte deja publicate în re­vis­tă. În primul rând încu­ra­jăm preocupările tinerilor cercetători pentru popularizarea va­lo­rilor locale, activități de dez­vol­ta­rea comunităților, dezvoltarea sim­țului patriotic, a iden­tității locale, cir­cu­lația valorilor interculturale și mul­ti­culturalitatea Transilvaniei.

Propunîndu-și sprijinirea culturii maghiare din Transilvania, revista ”Mûvelődés” a editat în anul precedent 6 cărți, un album omagial Benedek Elek, la 150 ani de la naștere marelui scriitor, provestitor, ”Ion Creangă maghiar” cum s-a menționat la pre­zentarea cărții la 6 decemrie 2009. Un alt album de artă a fost mica monografie pictorului Vince Melka, pictor clujean de origină cehă din secolul al 19-lea, uitat de iubitori de artă, deși Muzeul Național de Artă din Cluj are mai multe opera valoroase ale lui. Istoricul Vencel Biro în perioada interbelică a publicat multe articole de istoria culturii transilvane, din studiile nepublicate din moștenirea sa științifică am reușit să le oferim cititorilor noștri. În serialul Caietele din Stana, îngrijită în colaborare cu Fundația Szentimrei am scos doi cărți:  Karoly Fekete: 60 de ani în Ținutul Călatei respective nuvele lui Jenő Szentimrei, scriitor și poet clujean, căruia am serbătorit 50 de ani de la moartea sa. Cu istoria liceului Unitarian din Cluj se ocupă Cartea lui Attila Gálffy:  Non omnis moritur?

Nu am reușit din cauza condițiilor nefavorabile, deși am fi dorit să continuăm editarea în con­ti­nuare suplimentului trimestrial ”Könyvesház” (Casa cărților) – re­vis­tă de biblioteconomie, în colaborare Asociația Biblio­te­ca­ri­lor Maghiari din România care ar fi fost unicul for de pregătire pro­fe­sională în limba maghiară al bibliotecarilor.

Tot din aceste cause n-am reușit să continuăm programul nostru de ”Galeria Mûvelődés” deși în anii precedenți am organizat pes­te 200 de expo­zi­ții începând din anul 1998, prin care am pre­zen­tat nu numai prin rubrica noastră, opera artiștilor clujeni atât în țară cât și în străinătate (Ungaria, Germania, Polonia), operele artiștilor din alte localități în Cluj (în colaborare cu Muzeul de Artă, cu Galeria Gy. Szabó Béla, etc.), și am popu­larizat taberele de creație din jud. Sălaj, Harghita, Mara­mu­reș.

Contact

Redactor șef – SZABÓ Zsolt

Piața Unirii nr.11/7, CP 201

 400015 Cluj-Napoca  

Telefon: 0264-591267
Fax:      0372-870783

E-mail: szerkesztoseg@muvelodes.ro
Web:   
www.muvelodes.ro